Numele "Harghita" este de origine necunoscutã. Specialistii în lingvisticã nu au fost capabili sã dea o explicatie stiintificã privind originea sa, dar în datinile locale trãieste legenda, conform cãreia este numele unei fete a unei cãpetenii ai hunilor. Muntele vulcanic, unul din cele mai importante masive din Carpaþii Orientali, paralel cu Muntii Ciucului, care e vizibil aproape de pe tot cuprinsul judeþului, poartã acest nume din vremuri arhaice. Judetul a fost denumit dupã acest masiv muntos, muntele legendar al secuilor. Vârful cel mai înalt este Vârful Harghita-Mãdãrasi, de 1801 m.

În afara de masivul Harghitei mai trebuie amintite Muntii Ghiurgheului, Muntii Gheorghenilor si ale Ciucului, Hãsmasului, Cãlimanului, Dealurile Târnavelor, Masivul Ciomatului, etc. Dupã aceastã simplã însiruire de nume devine evident faptul, cã peste 60 % a suprafetei judetului este constituit din munti si dealuri. Între diferitele zone de locuit ale judetului existã o diferenþã de altitudine de peste 400 de metrii.

Cea mai mare temperaturã (+36,5° C) a fost mãsuratã la Odorheiul Secuiesc în 1952, cea mai scãzutã (- 35 °C) în 1929. Perioada rãcoroasã uneori þine peste 43 % din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscutã drept "polul frigului" din România.

În zonã precipitatiile anuale sunt de aproximativ 600-800 litrii/m2. Opt râuri îsi împart între ele judetul în tot atâtea bazine hidrografice, toate izvorând aici: în partea sudicã Oltul, Homorodul Mare si Homorodul Mic, la est Bistriþa, Trotuºul, Bicazul Mic si Bicazul Mare, în nord Muresul, în vest Târnava Micã si Târnava Mare.

Lacul Sfânta Ana este unicul lac format în craterul unui vulcan din Europa, în masivul Ciomatului la altitudinea de 950 metrii în sud. Un alt lac este Lacul Rosu, în est, în amonte de Cheile Bicazului, la poalele vârfului Suhardul Mic, nãscut dupã o alunecare masivã de teren în vara anului 1837.

Lacul Rosu este un lac de baraj natural la altitudinea de 980 metri, in apropierea Cheilor Bicazului si la circa 26 de kilometri de orasul Gheorgheni. Lacul s-a format in anul 1837 deoarece in urma ploilor abundente molozul stancos de pe Stanca Ucigasului a alunecat si a blocat paraul Bicajel.

Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural sin apa lui iesind trunchiutile goale ale brazilor de odinioara si in care care se oglindeste Micul Suhard. Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosieusor dezagregabila transportata de Paraul Rosu ce a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac.

Alte atractii turistice:

Manastirea franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal.

Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduieste Muzeul Etnografic al judetului.
Manastirea Sfantul Ilie din Toplita construita in 1910.

Castelul si complexul muzeistic din Lazarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea.

Biserica din Lemn din Tulghes construita in anul 1813, Forja din Vlahita (1860).

Biserica din Sacel pe a carei clopotnita se afla inscriptia -pe aici a trecut luminatul dascal Gheorghe Lazar in 1806.

Judetul este deosebit de bogat în minereuri: andezite, bazalturi, tufe, marmorã, sare, cupru, fier, mercur - si am enumerat numai lista parþialã a bogãtiilor.

Judetul este format din Scaunele Secuiesti de odinioarã - al Odorheiului, al Ciucului, Gheorghenilor si Casinului - si zona Topliþei si Tulghesului în nord. Suprafata totalã este de 6639 km2.