Absolventii de clasa a XII-a au sustinut, miercuri, proba la Matematicã din cadrul examenului de Bacalaureat 2013. Elevii au avut de rezolvat trei subiecte, iar varianta extrasã a avut numãrul nouã. 51.940 de elevi s-au inscris pentru aceasta proba. Subiectele si baremul de corectare le gasiti pe edu.ro .

Subiectele la istorie

Proba E. c)
Istorie
Varianta 9
Filiera teoreticã, profil umanist, toate specializãrile; Filiera vocaþionalã - profil artistic, toate specializãrile; - profil
sportiv, toate specializãrile; - profil pedagogic, specializãrile: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activitãþi extraºcolare, pedagog scolar; - profil teologic, toate specializãrile.
? Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordã 10 puncte din oficiu.
? Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiþi, cu atenþie, sursele de mai jos:
A. ?Referindu-se la «esenta prefacerilor revolutionare», Gh. Gheorghiu-Dej avea sã
aprecieze [?] cã ea constã în «instalarea puterii noi, democrat-populare, deoarece, asa cum ne învatã Lenin, problema fundamentalã a oricãrei revolutii este problema puterii».
[?] În februarie 1948 [?] s-a constituit partidul unic, sub denumirea de Partidul Muncitoresc Român [?] partid cu rol conducãtor al vietii politice, economice, sociale si culturale a tãrii. Iar în
aprilie 1948 este adoptatã Constituþia Republicii Populare Române, care, în principal, a avut menirea de a reprezenta suportul legal al etatizãrii ce urma a fi adoptatã ulterior ºi care, în acel moment, era deja hotãrâtã. [?] Odatã cu adoptarea Constitutiei din 1948 s-a deschis o nouã etapã în evolutia economiei românesti. În ceea ce priveste structura social-economicã a tãrii, articolul 5 prevedea cã «în Republica Popularã Românã, mijloacele de productie apartin statului, ca bunuri ale
întregului popor, sau organizaþiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice si juridice»[?], iar articolul 10 [?] prevedea cã «pot fi fãcute exproprieri pentru cauze de utilitate publicã»; atunci «când interesul general cere, mijloacele de productie, bãncile si societãtile de asigurare, care sunt proprietatea particularã a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului, adicã bun al poporului în conditiile prevãzute de lege»?. (M. Muresan, în Spectrele lui Dej)
B. ?România se declarã republicã popularã. [?] La 13 aprilie 1948 se adoptã o nouã
Constituție, dupã modelul Constitutiei staliniste din 1936 [?]. O serie de mãsuri în domeniul economic distrug structurile existente. Totul se etatizeazã. La 11 iunie 1948 sunt nationalizate principalele întreprinderi industriale, bancare, de transport, de asigurãri, fãrã nicio despãgubire.
Ulterior, sunt naþionalizate si micile întreprinderi. [?] Se trece la planificarea centralizatã a volumului productiei si a desfacerii mãrfurilor. Încep sã fie elaborate planuri anuale si apoi cincinale, foarte încãrcate pentru a fi îndeplinite. Totul dupã model sovietic. În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea fortatã [?]. În primii ani de colectivizare, dupã date oficiale, sunt arestati zeci de mii de
tãrani pentru refuzul de a se înscrie în gospodãriile colective. [?]
Pe plan politic, sunt desfiintate toate partidele si organizatiile politice, indiferent de ideologia si atitudinea lor fatã de programul si telul Partidului Muncitoresc Român (fãurit în 1948) [...]. P.M.R. este singurul partid admis [...]. Orice opozitie si rezistentã sunt reprimate si zdrobite fãrã crutare. Zeci de mii de oameni, politicieni, ziaristi, militari, avocati, clerici [...] sau pur si simplu persoane care nu
erau de acord cu politica partidului unic, toti sunt arestati si condamnati, justitia fiind complet
subordonatã politic.? (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, rãspundeti la urmãtoarele cerinte:
1. Numiti conducãtorul politic român precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizati secolul la care se referã sursa B. 2 puncte
3. Mentionati formatiunea politicã si legea fundamentalã a statului român la care se referã atât sursa A, cât si sursa B. 6 puncte
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzãtoare sursei care sustine cã impunerea regimului comunist determinã opoziþia mai multor categorii din societatea româneascã. 3 puncte
5. Scrieti, pe foaia de examen, douã informatii aflate într-o relatie cauzã-efect, selectate din sursa A.
7 puncte
6. Prezentati douã actiuni desfãsurate de România în perioada national-comunismului, în relatiile internationale din cadrul ?Rãzboiului Rece?.
6 puncte
7. Mentionati o caracteristicã a disidentei anticomuniste din România în perioada national-comunismului.
4 puncteMinisterul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare
Probã scrisã la istorie Varianta 9
2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Cititi, cu atentie, sursa de mai jos:
?Dupã mãrturia adversarilor, care aveau tot interesul sã exagereze cifra celor învinºi, ªtefan [cel Mare] a avut «circa 20 000 de oameni». Totusi, el a fost cel care a atacat primul, în dupã-amiaza zilei de 26 iulie izbutind, la un moment dat, sã respingã avangarda condusã de Soliman [?]. A urmat apoi atacul turcilor condus de însusi [sultanul] Mahomed [?] si silirã pe Stefan sã se retragã. Au cãzut, cu spada în mânã, în acest loc, care de atunci s-a numit Rãzboieni, multi dintre dregãtorii si curtenii Moldovei. [?]
Dupã biruintã, sultanul se îndreptã spre Suceava. Orasul fu ars, dar cetatea [?] a rezistat.
Nici Hotinul [?] nici Neamþul [?] n-au putut fi luate. [?] Cât despre Chilia ºi Cetatea Albã, se pare cã turcii nici n-au mai ndrãznit un asediu, deoarece puternica flotã pregãtitã în acest scop a fost distrusã de o furtunã pe Marea Neagrã. Prin urmare niciuna din cetãþile însemnate ale Moldovei nu putuserã fi cucerite. [?] Sultanul, fãrã sã fi realizat unul mãcar din scopurile ce-ºi fixase, adicã înlãturarea [domnitorului], supunerea tãrii si anexarea Chiliei si Cetãtii Albe, fu nevoit sã dea semnul
retragerii. Care retragere a semãnat mai mult cu o fugã, deoarece distanþa pânã la Dunãre a fost parcursã în trei zile, iar o sumã de tunuri au fost abandonate, dupã cum ne aratã o mãrturie contemporanã. O altã mãrturie - cronica moldo-germanã - afirma cã Stefan a izbutit, dupã Rãzboieni, sã-si refacã oastea «ca la 16 000 de oameni» si cã armata lui Mahomed a pierdut, în timpul retragerii, «multi luptãtori».
[?] Dupã retragerea armatei turceºti, Stefan, pe de o parte, oastea ungarã, care ajunsese
prea târziu spre a se mai lupta cu Mahomed, pe de alta, intrarã în Muntenia si izgonirã pe Laiotã, punând în locul lui pe Vlad Þepeº (16 noiembrie 1476).?
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la aceastã sursã, rãspundeti la urmãtoarele cerinte:
1. Numiti domnitorul Moldovei precizat în sursa datã. 2 puncte
2. Precizati, pe baza sursei date, o informatie referitoare la actiunile domnitorului în bãtãlia de la Rãzboieni. 2 puncte
3. Mentionati douã cetãti ale Moldovei la care se referã sursa datã. 6 puncte
4. Mentionati, din sursa datã, douã informatii referitoare la situatia din Muntenia. 6 puncte
5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la actiunile desfãsurate de otomani, dupã bãtãlia de la Rãzboieni, sustinându-l cu douã informatii selectate din sursã.
10 puncte
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform cãreia reprezentantul unei institutii centrale din spatiul românesc se implicã, prin diplomatie, în relatiile internationale din secolul al XV-lea. (Se puncteazã pertinenþa argumentãrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimã cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborati, în aproximativ douã pagini, un eseu despre evolutia statului român din a doua
jumãtate a secolului al XIX-lea și din prima jumãtate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea unui fapt istoric desfãsurat în spatiul românesc, în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, în scopul formãrii statului român modern;
- mentionarea a douã fapte istorice prin care România participã la ?criza orientalã? din a doua jumãtate a secolului al XIX-lea;
- mentionarea a douã actiuni referitoare la atitudinea României fatã de una dintre marile
aliante de la începutul secolului al XX-lea;
- precizarea unei actiuni prin care se formeazã România Mare;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanta constituirii României Mari pentru evolutia democratiei în statul român si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notã! Se puncteazã si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentãrii, evidentierea relatiei cauzã-efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenta argumentãrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimã auzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice.