Ministrul Justitiei va cere abrogarea articolului de lege care le da posibilitatea celor condamnati sa isi reduca pedeapsa, daca scriu carti. Detinutii sunt liberi sa isi continue studiul - a explicat ministrul, insa nu vor mai obtine 30 de zile de libertate pentru o lucrare scrisa.

Intre timp, scriitorii din puscarie fac si obiectul unei anchete a DNA. Pentru ajutarea lor, "s-ar fi creat un mecanism" in care sunt implicati profesori universitari, edituri si membri ai comisiilor din penitenciare.

Procurorii anticorupţie cred că profesorii universitari, sub îndrumarea cărora s-au scris sute de lucrări ştiinţifice în spatele gratiilor, şi-au vândut într-un fel sau altul expertiza. Şi în aceeaşi oală, cea a celor suspectaţi în această anchetă, sunt şi administratorii editurilor agreate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dar şi conducerile închisorilor în care au fost sau sunt încarceraţi cei 188 de deţinuţi scriitori.

Orice deţinut poate scrie o lucrare ştiinţifică pentru a-şi reduce pedeapsa. Primul pas într-un astfel de demers este să obţină o recomandare de la un cadru universitar, din care să reiasă că tema aleasă de el este în interesul domeniului ştiinţific. Cu această recomandare, deţinutul merge la conducerea penitenciarului şi cere aprobare pentru a se apuca de scris. Când termină de elaborat lucrarea o propune editurilor, musai celor agreate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În sfârşit, după ce lucrarea este publicată, deţinutul scapă de 30 de zile de închisoare.

Asta teoretic. Practic însă, pentru unii este imposibil din cauza nivelului de pregătire. Pentru alţii însă, indiferent de gradul de pregătire, s-a dovedit a fi o oportunitate şi asta le-a atras atenţia anchetatorilor.