Alba? provine de la numele orasului Alba Iulia. Mai precis, de la culoarea albã a zidurilor din piatrã ale cetãtii medievale; Arad ? se crede cã provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui Stefan I al Ungariei, care, în secolul al XI-lea a ajuns în aceastã zonã;

Arges ? provine de la denumirea râului Arges care, pe vremea dacilor era numit Argessos (însemnând, cel mai probabil, ?strãlucitor?);

Bacãu ? existã mai multe etimologii posibile: un conducãtor local numit Bako, strugurelui, care creste în vecinãtatea orasului Bacãu si este numit ?bacã? sau chiar zeul Bachus;

Bihor ? unii spun cã ar proveni din sârbescul ?vihor? (volburã), altii sunt de pãrere cã ar avea o etimologie traco-dacicã, dupã numele cetãtii ?Biharea? (din bi ? doi și harati ? a lua, a duce), posibil cu sens de douã posesiuni;

Bistrita-Nãsãud ? probabil de la râul Bistrita (denumire de origine slavonã ? apã repede) si de la orasul Nãsãud (din cuvântul german Nussdorf ? Satul nucilor);

Botosani ? de la un boier numit Botas (cea mai veche pecete cunoscutã pânã acum a Botoșaniului poartã inscriptia ?Pecetea târgului Botas?);

Brasov? de la numele râului Brasovia, azi identificat de cei mai mulți specialisti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare si mai învolburat cu mult timp în urmã (denumire peceneagã: bara ?u ? apã cenusie);

Brãila ? de la indo-europeanul ?bhreg?, însemnând pisc vertical (cu referire la versantul Dunãrii, orasul numindu-se în trecut ?Piscul Brãilei?);

Bucuresti ? de la stâna ciobanului Bucur care, dorind sã se apare de otomani, si-a clãdit o cetate si o bisericã)

Buzãu ? cel mai probabil de la cuvântul autohton ?buzã?;

Caras Severin? de la râul Caras (de la cuvântul sârbo-croat Kra? ? zonã calcaroasã);

Cãlãrasi ? din cuvântul cãlãras ? corp militar auxiliar în evul mediu, în Tara Româneascã;

Cluj ? din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de colonistii germani (Klausenburg);

Constanta ? de la orasul Constanta (care a fost denumit Constantiana de împãratul bizantin Constantin cel Mare);

Covasna ? din cuvântul slavon ?cvaz? (acrișor, referitor la gustul apelor minerale din zonă);

Dâmbovita ? după râul Dâmbovita (de la cuvântul dâmb);

Dolj - de la cuvântul slav ?dolu? (vale);

Galati ? fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galitia;

Giurgiu ? de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre, numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orasului lor natal;

Gorj - de la cuvântul slav ?gora? (munte) și râul Jiu (?Jiul de munte?);

Harghita ? probabil din har (?deal? sau ?munte? în limbile semitice și turcice);

Hunedoara- de la orasul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad si vára ? cetate (cetatea lui Hunyad);

Ialomita - după râul Ialomita, denumire de origine slavonă (?ialov? ? pustiu);

Iasi - posibil de la populatia sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită si hindi, care au origine comună cu limba sarmatilor, ?yash? înseamnă ?faimă?);

Ilfov - denumire de origine slavonă;

Maramures - probabil compus din ?mara? (origine traco-dacică: stâncă) si Mures:

Mehedinti - din maghiară (méhed ? prisacă, stupină; vechea stemă a judetului avea reprezentate mai multe albine);

Mures - după râul Mures, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris;

Neamt - după orasul Piatra Neamt (?neamt? cu sensul de ?german? ? teutonii construind o fortificație în zonă);

Olt - după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus;

Prahova - după râul Prahova, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă);

Satu Mare ? de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia colonistilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea;

Sălaj ? din latinescul ?silva? (pădure);

Sibiu ? de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis ? Cibinium);

Suceava ? râul Suceava, a cărui denumire vine de la arbustii de soc;

Teleorman - denumire de origine cumană (?deliorman? ? ?pădure nebună?);

Timis- după râul Timis, denumit Tibisis de romani;

Tulcea - denumire compusă din ?tul? (etimologie necunoscută) si turcescul ?cay? (râu, apă curgătoare);

Vaslui - nume derivat din ?vas? (care în cumană este posibil să fi însemnat ?zonă împădurită?) si turcescu ?uj? (râu, apă curgătoare);

Vâlcea ? fie din cuvântul slav ?vâlk? (lup), fie din latinescul ?vallicella? (vale îngustă);

Vrancea ? foarte probabil de la ?frânc? care, în româna veche însemna ?occidental?.

sursa: wikipedia